Archive for the ‘ore chitara constanta’ Category

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

4,329 films were submitted to the 2012 Cannes Film Festival. This blog had 13,000 views in 2012. If each view were a film, this blog would power 3 Film Festivals

Click aici pentru a vedea raportul complet.

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Scriu acest nou articol dupa o experienta avuta in cadrul programului de pregatire cu elevii mei.  Acestia nu cunosteau continutul, compunerea, posibilitatile de expresie ale acordurilor, modurilor si arpegiilor, denumiri si recunoasterea intervalelor, cifraje complexe, rezolvarile  acordurilor, groove-uri si lick-uri de baza in R’NB.

In afara de aceasta, partea de frazare si expresie erau foarte slabe, nu se puteau distinge 2 note consecutive din cadrul unui arpegiu, nu se cunosteau posibilitatile de expresie  ale fiecarei note, nu se putea dezvolta nici macar un pattern al unei game majore de la 2-3 note pe o coarda la 4 sau 5.

Mi-au explicat ca pentru ei, fiecare interventie cu un caracter „pseudo-solistic”, este cantata de foarte multe ori pana cand se ajunge la o forma dorita.

ACESTI ELEVI, VROIAU SA IMPROVIZEZE CA UN PROFESIONIST, ASTFEL INCAT TOATE LIPSURILE SA FIE ASCUNSE. 

Cele de mai sus reprezinta un MOD TOTAL GRESIT DE A PRIVI MUZICA, PARTEA DE CREATIE SI IMPROVIZATIE, nu numai din punctul meu de vedere, ci si dupa parerea majoritatii muzicienilor cu care am evoluat si invatat de-a lungul timpului. 

Nu este de ajuns sa cunosti teorie muzicala pentru a improviza, asa cum nu este suficient sa cunosti toate pattern-urile si modele de acorduri, game si arpegii, pentru a canta o piesa preferata, trebuie sa aduci o nota de personalitate oricarei piese, astfel incat tehnica de interpretare a ta sa nu semene cu a altuia.

O  sa intru in contradictie cu un chitarist din Cluj, autorul unor manuale pentru chitara, care afirma: ” faptul ca stii sa improvizezi nu este important despre tine ca muzician”. Probabil ca pentru acest chitarist, nici macar nume mari din lumea mondiala la chitarei nu inseamna nimic. L-am urmarit de curand pe Greg Howe, un chitarist de geniu din lumea fusion, care afirma ca inainte de a ajunge ajunge sa compuna un  solo sau o piesa, nu scrie deliberat nimic nota , ci isi lasa libera imaginatia pentru a gasi cele mai bune si expresive note si pasaje. Exemple similare le-au dat alti monstrii sacri ai chitarei moderne, Steve Vai sau Joe Satriani. 

In toata activitatea mea am considerat si consider foarte importanta partea de improvizatie si de creatie, nu este suficient sa scrii si citesti partituri cu sute de piese, daca nu iti asterni notele muzicale sub o forma foarte personala, putand prin aceasta sa creezi groove-uri si piese extraordinare dupa doar cateva note cantate intr-un moment de iluminare creativa. 

PENTRU MINE, MULTI STIU SA CITEASCA NOTE, DAR PUTINI STIU SA CANTE INTR-ADEVAR, SUNT MUZICIENI COMPLETI SI COMPLEXI. 

De-a lungul timpului am intalnit foarte multe opinii pro si contra in legatura cu improvizatia, tehnica ei, ce procent din aceasta este studiu, cat este talent si cat conteaza in formarea unor muzicieni complexi.

Pot exista mai multe categorii: 

„EXECUTANTII”- persoane limitate la partituri, care nu pot improviza nici macar pe o tema simpla, indiferent de stil. Cei mai multi dintre acestia provin din licee de muzica sau conservatoare din tara, in general au studiat si canta doar muzica clasica. Dezavantajul acestei categorii de persoane, este ca nu va putea canta liber si nu se va putea exprima niciodata ca si muzician. Aceasta categorie, o aseman cu un prezentator de stiri la TV care citeste ore in sir niste stiri dupa un Promter, fara nici o emotie sau o tusa personala.

– ” URECHISTII” – persoane pentru care orice partitura muzicala, lasa unele semne de intrebare, nu au inteles sau nu inteleg complet scrierea muzicala clasica, nu o considera importanta si se bazeaza asa cum spune si denumirea „pe ureche” sau simtul ritmic. Aceasta categorie este compusa din practicantii la nivel amator de muzica, care canta doar din talent si vocatie la un instrument.  Principalul dezavantaj pentru aceasta categorie este acela ca nu vor putea canta in cadrul unei formatii sau orchestre in care totul este scris pe partitura, nu vor putea tine minte absolut toate interventiile si partile si in mod logic se vor simti complexati de notisti sau „executanti”.

– ” MUZICIANUL COMPLET” – este acea persoana care poate citi note si improviza in orice maniera solistica, armonica, indiferent de stil si repertoriu. Am stat pe scena cu aceasta categorie de muzicieni. Desi sunt profesionisti prin vocatie si ocupatie, au o mare lejeritate in executie, sunt foarte dezinvolti pe scena, este o reala placere sa canti cu cineva care poate canta liber orice repertoriu dar poate improviza la modul senzational pe intrumentul lui.  Pot canta de la muzica populara pana la jazz cu aceeasi lejeritate, pastrand insa intotdeauna maniera improvizatorica a stilului, expresivitatea si calitatea intrinseca in cadrul actului muzical.  

DIN TOATE CELE 3 CATEGORII, AM PREFERAT SI VOI PREFERA MEREU UN MUZICIAN CARE CITESTE LA PRIMA VEDERE SI POATE SA SCRIE ORICE PARTITURA INDIFERENT DE DIFICULTATE SAU STIL, INTELEGE PERFECT CEEA CE CANTA, POATE IMPROVIZA IN ORICE MOMENT IN ORICE MANIERA SI STIL MUZICAL FARA A DA GRES.

Iata cateva sfaturi deprinse pe parcursul timpului pentru cei pasionati de acest fascinant capitol al improvizatiei: 

– Invatati toate notele de pe grif, astfel incat sa puteti intelege in orice moment ce note cantati. 

– Descompuneti si analizati armonic acordurile impreuna cu rezolvarile lor,  in cat mai multe rasturnari si pozitii, pattern-uri de game si si arpegii, incercati intelegerea lor profunda, indiferent de numarul de octave, numarul de note pe o coarda.

– Incercati sa gasiti un mod personal de a imbina toate elementele solistice, cu ajutorul unor backing track-uri sau al unei trupe. 

– Studiati scrierea si citirea notelor muzicale, inclusiv cu ajutorul unor programe informatice specializate. 

– Improvizati in diverse maniere, care corespund unor chitaristi preferati, sau stiluri cat mai apropiate de gusturile personale. 

– Nu uitati, o lunga si o bogata experienta impreuna cu muzicieni mai buni si mai formati profesional decat voi, va fi intotdeauna un factor de dezvoltare personala, nu o piedica. 

– INCERCATI SA CREATI, NU SA COPIATI CU PRETENTIA DE A FII ORIGINALI. 

– pe planeta exista „clone” pentru fiecare chitarist celebru, de la Al di Meola, pana la Zappa Frank, incearca sa fi creativ si sa combini elemente clasice ale unor chitaristi alaturi de elemente sau pattern-uri personale, definitorii ca stil si gust personal. 

Va urez spor la studiu si drum bun in gasirea adevaratului drum muzical !

– Pentru cuprinsul lectiilor,  mergeti la meniul ACASA.

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica cursurilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

De-a lungul timpului am urmarit o serie de reportaje cu diferite “legende” ale chitarei moderne, in fiecare din acele interviuri, se punea accent pe studiul individual pe o lunga perioada de timp.

Asa cum afirma prietenul meu, Adrian Ciuplea, un redutabil bassist, violoncelist si om de muzica: “atitudinea fata de studiu, este mai importanta pe termen lung fata de studiul in sine”.

Importanta studiului individual este covarsitoare, indiferent de profesorul indrumator, pentru a avea cele mai bune si rapide rezultate, este nevoie de respectarea unui program sustinut si serios de pregatire individuala. Procentul acoperit de profesor este de maxim 40%, cealalta parte trebuie acoperita de elev, cu perseverenta si seriozitate.

Chitara te va recompesa mereu si dupa o anumita perioada de timp, studiul si cantatul, vor deveni o parte din viata ta. Dupa cum afirma si o legenda moderna a chitarei electrice, Joe Satriani: “ Ma sperie gandul ca un nebun m-ar putea rapii si m-ar  desparti mai mult de o zi de chitara mea…”.

In ceea ce priveste programul de pregatire si materialele de studiu. Pentru elevii care deja sunt pregatiti de mine, aceste amanunte sunt foarte bine stabilite, astfel incat indiferent de stadiul individual si cunostinte musicale, vei putea sa progresezi rapid de la nivel de incepator absolut in scurt timp.

Acestea fiind spuse, voi incerca in ceea ce urmeaza sa dau cateva sfaturi pentru tinerii chitaristi, pentru a evita monotonia, plafonarea individuala si a descoperi cat mai repede tainele chitarei si nu numai.

1. Pozitia instrumentului – este evident faptul ca o pozitie corecta te va avantaja si ca vei putea studia o perioada mare de timp fara nici un fel de problema. Respectati pozitiile indicate de profesor si nu incercati pozitii cool “chitara pe genunchi”, randamentul si calitatea studiului vor avea de suferit in mod cert. Trebuie sa intelegeti ca un chitarist “cool” dintr-o trupa cunoscuta, au o experienta muzicala si chitaristica importante. Pot canta in orice pozitie, stil si modalitate doresc.

 2. Durata studiului individual pentru incepatori va trebui sa fie de minim o ora in fiecare zi. Se poate ajunge la o durata mult mai mare, pentru chitaristii la nivel mediu, sau avansati. Singura problema ar putea interveni din cauza durerilor degetelor si articulatiilor pentru o durata de studiu mai mare de 4-5 ore.

 3. Structurarea duratei de studiu – este importanta o incalzirea prealabila a articulatiilor si degetelor mainilor. Repetati si invatati in mod obligatoriu notele de tot griful pentru intelegerea deplina a instrumentului si a pieselor din repertoriu. Respectati o ordine logica in care sa folositi pattern-urile de moduri, acorduri si arpegii. Nu incepeti niciodata cu piesele cele mai complicate inainte de a fi incalzit articulatiile si degetele mainilor. 

4. Incercati sa aveti aceeasi ordine si structura a studiului, lucrurile simple repetate, vor da in mod sigur rezultate. Este indicat sa nu modificati aceasta ordine si nu incercati sa treceti de la un capitol la altul sau de la o piesa la alta, fara a o intelege si a o putea canta pe cea anterioara. Acesta este si motivul pentru care piesele si programul de pregatire este fix pana la dezvoltarea aptitudinilor chitaristice si muzicale – anumite etape si piese sunt similare pentru elevii incepatori.

 5. Este important sa va fixati niste “tinte de atins”. In mod evident, nu vei putea sa interpretezi dupa cateva luni de la debutul chitaristic, piese complexe. Acesta este motivul pentru care materialele de studiu sunt individualizate si obligatoriu personalizate in functie de fiecare elev in parte.

Sfatul pentru toti elevii pe care ii pregatesc este asezarea pieselor si a tuturor informatiilor in ordine cronologica (de la vechi la nou), astfel incat, toate informatiile dobandite pe parcursul pregatirii vor avea o logica.

6. Incercati abordarea si studiul pieselor si a pattern-urilor de moduri sau arpegii, a exercitiilor de improvizatie impreuna cu un metronom. Chiar daca pare plictisitor si inflexibil, acest aparat te va ajuta sa intelegi mult mai bine unde te aflii ca si chitarist si daca ceea ce canti este sau nu corect ritmic.

 7. Insistati pe citirea notelor si sau a tabulaturilor pentru a putea canta cat mai exact si a intelege deplin o anumita piesa. De asemenea, pentru elevii avansati, incercati sa improvizati liber (respectand sfaturile primite in cadrul lectiilor) pe baza backing track-urilor de pe numeroase site-uri de specialitate. Daca puteti,  incercati sa improvizati sau sa performati alaturi de o trupa de prieteni (pentru cei avansati), este cel mai indicat acest lucru.

Va reamintesc faptul ca nimeni nu s-a nascut invatat, insa prin dezvoltarea aptitudinilor muzicale si chitaristice, un talent va putea sa fie slefuit pana la perfectiune. Doar un talent “nelucrat” insa, nu va putea ajunge nicaieri si va fi depasit in performante de o persoana ambitioasa si perseverenta.

Muzica si chitara fiind prin excelenta domenii vocationale, dintre toti cei au incercat sa cante in mod serios pe acest instrument, mai putini din ei vor si ajunge la nivelul dorit, acela de expert instrumentist sau profesionist pe o scena.

Un scurt exemplu pentru un program zilnic de studiu invididual (90 de minute, nivel intermediar):

– 10 minute incalzire mana stanga si dreapta.

– 15 minute compunere si analiza acorduri complexe si diferite rasturnari.

– 15 minute exercitii de arpegiere (hammer-on, pull-off, sweep picking, alternate, economy picking etc.).

– 30 minute citire partitura, interpretare 1 la 1 cu piesa din programul de pregatire.

– 15 minute free-jamm si exercitii de improvizatie pe diferite teme.

– 5 minute stergerea corzilor, a chitarei si aplicarea solutiilor pentru intretinerea chitarei.

Sper ca sfaturile mele sa fie motivante pentru cei ce vor sa studieze chitara sau orice alt instrument muzical.

Astept comentariile si parerile voastre.

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

In cele ce urmeaza o sa tratez o problema indelung discutata si comentata atat de elevii mei cat si de toti chitaristii, de la cei incepatori pana la cei avansati.

 

 

 

 

Imi amintesc acum peste 22 de ani in Constanta, nu se gaseau decat corzi de chitara acustica sau electrica de productie autohtona. Stim cu totii cat de repede se rupeau corzile E subtiri, cat de repede se distrugea matisarea corzii G la cele pentru chitare acustice, cat de putin durau ca sunet si performanta.

Spre norocul lor, tinerii chitaristi nu mai trebuie sa treaca peste aceste incercari, acum marcile de corzi care se gasesc pe piata sunt foarte multe.

 Varietatea si numarul mare al acestora te poate face ca incepator sa nu stii ce sa alegi sau care marca sau specificatie este mai potrivita pentru tine.

De curand l-am urmarit intr-un interviu pe legenda chitarei electrice, Steve Vai. Punea foarte mare accent pe ideea ca “tonul il fac degetele”, unghiul de atac al penei si forta de apasare asupra corzilor. Dupa acest interviu, am realizat importanta subiectului legat de corzi, acestea fiind interfata dintre fantezia chitaristului si sunetul chitarei.

Va prezint mai jos, un tabel cu dimensiunile pentru chitara electrica (partea gri mai inchisa apartine corzilor matisate, cele gri deschis sunt nematisate) si anume:

  • Dimensiunile 8-38 si 8.5 -39 sunt folosite numai de chitaristi care trateaza solistic instrumentul.

Personal consider aceste corzi ca nepotivite, E subtire are tendinta sa se rupa foarte usor la folosirea tehnicilor de bend. De asemenea, corzile nu au destula forta si sustain pentru pasaje de armonie si suna foarte “subtire “ si slab.

  • Dimensiunea 9-42 o folosesc si eu la chitarele dotate cu system Floyd Rose datorita usurintei de utilizare pentru toate genurile musicale, sunetului echilibrat (solistic si armonic), usurintei folosirii tehnicii de bend, senzatiei de control total al instrumentului si procentului infim de corzi E subtire rupte chiar si printr-o abuzare a sistemului Floyd Rose sau benduri de peste un ton jumatate pe toate corzile. 
  • Dimensiunile 9-46 si 10-46 sunt folosite de mine la chitarele cu bridge fix sau cele cu bridge Wilkinson. Acestea in afara de avantajele mentionate pentru corzile de 9-42, au avantajul ca E gros poate fi oricand coborat la D sau chiar C rezultand un acordaj care poate sa fie folosit atat pentru partea de armonie cat si pentru interpretarea sau compunerea unor piese in acordaj deschis ( pentru chitara slide). In afara de aceste avantaje, dimensiunea de 10 pentru E subtire reduce la zero numarul de corzi E rupte dar ingreuneaza considerabil tehnica de bend.
  • Restul dimensiunilor mai groase de 10-46 sunt folosite aproape exclusiv de chitaristi de ritm, mai rar de chitaristi de jazz datorita sustainului bun si controlului oferit.  In afara de acesti chitaristi orice dimensiune de corzi mai groase de 10-46 se pot folosi intr-un “drop- tunning” pentru genuri mai agresive din aria rock.

Pentru chitara acustica (partea gri mai inchisa apartine corzilor matisate, cele gri deschis sunt nematisate), tabelul dimensiunilor este urmatorul:

  • Datorita inclinatiei solistice a repertoriului meu, folosesc exclusiv pentru chitara acustica sau electro- acustica dimensiunea de 10-47 (50) , datorita usurintei in utilizare, sustainului bun si apropierii dintre dimensiunea folosita pe chitara acustica sau electro-acustica si electrica.
  • Restul de dimensiuni sunt folosite de chitaristi cu valente mai mult armonice sau ritmice foarte putin de cei solisti.

Materiale si marci preferate de mine*:

  • Pentru chitarele electrice cu sistem Floyd Rose: GHS, D’Addario, DR Strings, Ernie Ball.

             dimensiunea – ( 9-42), in compozitia:  Nickel plated steel;

  • Pentru chitarele electrice cu bridge fix, sistem tremolo Wilkinson: Rotosound, DR Strings, Ernie Ball. 

             dimensiuni – (9-46; sau 10-46) in compozitia Nickel plated steel;

  • Pentru chitarele acustice si electro-acustice: Rotosound, DR Strings, Ernie Ball.

dimensiunea – (10-47 sau 50) numai in compozitia Bronze, True Bronze sau specificatii similare.

Concluzia mea este urmatoarea: pentru formarea unor gusturi personale in legatura cu tonul, rezistenta la tensiune, usurinta in executie si rezistenta la coroziune, fiecare chitarist trebuie sa incerce diverse materiale si marci de corzi diferite.

*Nu sunt endorser pentru nici una din firmele de mai sus, marcile sunt prezente in toate magazinele de muzica din tara cat si pe magazinele online.

 

 

 

 

 

-Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Desi pare comod si facil  a lua lectii pentru  o anumita piesa sau pasaj impreuna cu  un  „profesor virtual” , va prezint mai jos principalele dezavantaje in aceast mod de invatare:

– nivelul de pregatire al profesorului virtual – nu se poate niciodata verifica, oricine poate sa fie profesor pe Youtube, chiar daca stie doar 3 piese, variantele pieselor online sunt de multe ori cantate gresit, nu se respecta intrutotul varianta originala nici ritmic nici armonic ( nu ma refer aici la prezetari ale unor chitaristi consacrati).

– am vazut multe prezentari ale unor piese cunoscute care erau total gresite, prost interpretate sau insuficient explicate, au sunet adesea neclar sau neinteligibil.

– in prezetarile de acest gen, nu sunt explicate notiuni de teorie muzicala, pozitiile corecte are degetelor pe grif, pozitia corecta a chitarei pe corp, unghiul de atac al penei, tehnicile de panatie, tehnici de mutting si multe alte amanunte.

– o alta problema importanta este legata de autoevaluarea personala,  fiecare incepator,  ar vrea sa sara peste etape si sa devina un mic titan al chitarei peste noapte, nestiind ca munca depusa trebuie impartita pe o perioada de ani de zile, astfel ca de la nivel de 3 acorduri nu se poate ajunge niciodata la un nivel profesionist in cateva luni, indiferent de ce piese sau chitarist ne luam ca reper, o astfel de incercare se poate solda cu un esec, ceea ce va duce in final la departarea de instrument.

o „metoda” des intalnita si nerecomandata este folosirea unor tabulaturi si ” interpretarea” lor nota cu nota, fara a se cunoaste o minima teorie muzicala (valorile notelor, modalitatea de formare a masurilor,  notele pe griful chitarei sau a altor amanunte). Tabulatura este un sistem alternativ de notatie incomplet insa, comparativ cu cel clasic.

Aceasta modalitate este poate cea mai daunatoare si poate crea impresia unei realizari chitaristice, ea fiind in sine un esec.

– o alta mare problema este lipsa de originalitate, ca rezultat al folosirii excesive al tabulaturilor, daca toti chitaristii ar canta si ar improviza la fel, stilurile de muzica ar fi impartite intre cativa chitaristi importanti.  A fi influentat de muzica si tehnica unui chitarist, nu inseamna a plagia si a repeta aceleasi piese si pattern-uri cunoscute.

– pentru a putea improviza si a canta liber, fiecare chitarist ar trebui sa treaca printr-un program riguros de pregatire si studiu individual, pe o perioada lunga de timp, sa inteleaga intrutotul fiecare stil, fiecare instrument din cadrul trupei sau orchestrei si sa poate scrie pe portativ tot ce canta, lucru care este imposibil de realizat cand „lectia” are cateva minute si nu intelegi mare lucru din ea.

– excesul de pregatire si studiu individual- mai rar intalnit ( exercitii moduri, arpegii, acorduri, diverse tehnici chitaristice avansate destinate profesionistilor) fara a se cunoaste destinatia lor, produc  o indepartare de instrument, la o autosuficienta personala si la blocarea tuturor ideilor de progres, care in timp au ca rezultat o plafonare individuala profunda. Fiecare tehnica avansata reprezinta un mijloc, nu un scop in sine.

– lectiile de chitara, studiul individual al instrumentului,  ar trebui sa fie completate cu experienta de scena (pentru nivelul mediu spre avansat) in cadrul careia se vor completa si perfectiona toate cunostintele muzicale, doar sa poti canta acasa,  pentru prieteni sau familie, nu reprezinta o realizare personala ci mai mult o distractie.

Toate problemele prezentate pe scurt in cele de mai sus, vor fi combatute si rezolvate punct cu punct in cadrul lectiilor de chitara alaturi de un persoana calificata si cu experienta vasta in domeniu. 

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Scriu acest articol datorita nevoii crescande a cererilor pentru pregatire pe chitara indiferent de varsta elevului.

Primul criteriu care trebuie luat in calcul este varsta elevului.

Pentru elevi pana la varsta de 8-10 ani, modelele de chitara ( acustica sau electrica) sunt in varianta 3/4.

Dupa varsta de 10-11 ani se poate cumpara o chitara in forma normala de adult 4/4.

In legatura cu studiul chitarei acustice sau clasice:

Este recomandat sa se inceapa cu studiul chitarei acustice, cea electrica necesita o pregatire initiala temeinica (pregatirea pentru formarea barre-ului, invatarea notelor pe grif,  invatarea acordurilor uzuale, invatarea unei pozitii corecte a mainilor si degetelor, pozitia corecta a penei  si a multor alte amanunte).

Totusi exista posibilitatea inceperii studiului pe chitara electrica daca se doreste acest lucru, exercitiile pentru incepatori si toate tehnicile pentru invatarea instrumentului sunt asemanatoare.

Nu pot sa recomand o anumita marca, alegerea chitarei tine cont de mai multe lucruri ( pret, performante, preferinte de design).

Totusi este recomandata cumpararea unor marci cunoscute de chitare, la cele no name, componentele, lemnul si calitatea de fabricatie sunt indoielnice, durata de viata pentru aceste produse este direct proportionala cu pretul platit.

Cel mai bine, cumparati o chitara care sa poate fi probata si verificata de un chitarist cu experienta sau de o persoana calificata.

Criteriul cel mai important in alegerea unei chitare este, dupa mine, un sunet cat mai bun, cald  si profund, distanta cat mai mica a corzilor de grif  (in cazul celor clasice sau acustice, aceasta distanta se poate regla ulterior in anumite limite insa), de asemenea verificarea chitarei in pozitia a 12 – a pe flageolet si pe nota pe fiecare coarda in parte, sa fie identice sau cat mai aproape posibil, sa nu falseze, sa nu bazaie sau zbarnaie.

Un alt amanunt este legat de stabilitatea acordajului, cu cat este mai instabil, calitatea instrumentului este mai slaba.

In cazul chitarelor electrice,  lucrurile sunt putin mai diferite si anume:

In functie de stilul, formatia sau chitaristul preferate, exista nenumarate modele situate in toate intervalele de pret.

La fel ca in cazul celor acustice, se recomanda cumpararea unor marci cunoscute, la cele no name, componentele sunt de proasta calitate si durata lor de viata este direct proportionala cu pretul platit.

Ca si in cazul celor acustice, este nevoie de sfatul unui chitarist cu experienta, pentru a putea deosebi un instrument bun de unul mediocru.

In afara insa de chitara electrica, aveti nevoie de mai multe componente pentru a putea canta ( amplificare, procesoare sau pedale de efect, cabluri si multe altele).

Puteti sa apelati la magazinul MC MUSIC din Constanta pentru cele mai bune sfaturi si solutii profesionale.

Lectii de chitara acustica, electrica, bass in Constanta pentru nivelurile incepator/ mediu/ .

Stiluri : clasic, folk, pop, rock, jazz, funk, R’N’B.

Lectiile cuprind :
– familiarizare cu instrumentul, metode de invatare rapida a pieselor pentru incepatori, exercitii pentru formarea barre-ului, folosirea capodastrului, exercitii si tehnici de invatare a notelor pe grif etc.

– elemente de teorie muzicala ( citire la prima vedere si scriere partituri, dicteu, solfegiu), notiuni de armonie si orchestratie, tehnici de improvizatie pentru diverse genuri muzicale ( pop/ rock/ jazz/ R’N’B etc.)

– modalitati de formare, diverse pattern-uri, memorare si recunoastere: moduri, acorduri, arpegii, alternate/ economy/ sweep/ hibrid picking, string skipping, fingerstyle, tapping, hammer-on/pull-off, slide-bar, open tuning, diverse modalitati de incalzire, indrumare pentru activitate muzicala, pregatire/ setare/ intretinere chitara sau bass, schimbare corzi diferite sisteme Floyd Rose.

– piese reprezentantive si tehnica marilor chitaristi : Al Di Meola, Carlos Santana, Eddie Van Halen, Eric Johnson, Joe Satriani, John Petrucci, Jimmy Hendrix, Jimmy Page, Steve Vai, Steve Morse, Steve Lukather, Stevie Ray Vaughan, Yngwie Malmsteen, si altii.
– fiecare elev are o abordare diferita, in functie de nivelul dorit si performantele individuale.
– manualele si metodele de pregatire sunt bine structurate fiind diferite si individualizate in functie de stilul dorit , de chitaristul sau trupa preferate.
– manualele si metodele folosite sunt la nivel european, sunt predate in scoli de muzica reputate si conservatoare din toata lumea.
– la cerere, se poate face o setare de sunet pentru live in functie de stil si instrumente elevului ( pedal-board, procesoare, amplificatoare) pentru obtinerea unui sound specific sau original.
– de asemenea, la cererea elevului se pot preda tehnici speciale de chitara, piese ale unor trupe preferate sau a unor chitaristi preferati