„Nu stiu sa improvizez, ce ar trebui sa fac…?”

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Scriu acest nou articol dupa o experienta avuta in cadrul programului de pregatire cu elevii mei.  Acestia nu cunosteau continutul, compunerea, posibilitatile de expresie ale acordurilor, modurilor si arpegiilor, denumiri si recunoasterea intervalelor, cifraje complexe, rezolvarile  acordurilor, groove-uri si lick-uri de baza in R’NB.

In afara de aceasta, partea de frazare si expresie erau foarte slabe, nu se puteau distinge 2 note consecutive din cadrul unui arpegiu, nu se cunosteau posibilitatile de expresie  ale fiecarei note, nu se putea dezvolta nici macar un pattern al unei game majore de la 2-3 note pe o coarda la 4 sau 5.

Mi-au explicat ca pentru ei, fiecare interventie cu un caracter „pseudo-solistic”, este cantata de foarte multe ori pana cand se ajunge la o forma dorita.

ACESTI ELEVI, VROIAU SA IMPROVIZEZE CA UN PROFESIONIST, ASTFEL INCAT TOATE LIPSURILE SA FIE ASCUNSE. 

Cele de mai sus reprezinta un MOD TOTAL GRESIT DE A PRIVI MUZICA, PARTEA DE CREATIE SI IMPROVIZATIE, nu numai din punctul meu de vedere, ci si dupa parerea majoritatii muzicienilor cu care am evoluat si invatat de-a lungul timpului. 

Nu este de ajuns sa cunosti teorie muzicala pentru a improviza, asa cum nu este suficient sa cunosti toate pattern-urile si modele de acorduri, game si arpegii, pentru a canta o piesa preferata, trebuie sa aduci o nota de personalitate oricarei piese, astfel incat tehnica de interpretare a ta sa nu semene cu a altuia.

 L-am urmarit de curand pe Greg Howe, un chitarist de geniu din lumea fusion, care afirma ca inainte de a ajunge ajunge sa compuna un  solo sau o piesa, nu scrie deliberat nimic nota , ci isi lasa libera imaginatia pentru a gasi cele mai bune si expresive note si pasaje. Exemple similare le-au dat alti monstrii sacri ai chitarei moderne, Steve Vai sau Joe Satriani. 

In toata activitatea mea am considerat si consider foarte importanta partea de improvizatie si de creatie, nu este suficient sa scrii si citesti partituri cu sute de piese, daca nu iti asterni notele muzicale sub o forma foarte personala, putand prin aceasta sa creezi groove-uri si piese extraordinare dupa doar cateva note cantate intr-un moment de iluminare creativa. 

PENTRU MINE, MULTI STIU SA CITEASCA NOTE, DAR PUTINI STIU SA CANTE INTR-ADEVAR, SUNT MUZICIENI COMPLETI SI COMPLEXI. 

De-a lungul timpului am intalnit foarte multe opinii pro si contra in legatura cu improvizatia, tehnica ei, ce procent din aceasta este studiu, cat este talent si cat conteaza in formarea unor muzicieni complexi.

Pot exista mai multe categorii: 

– „EXECUTANTII”- persoane limitate la partituri, care nu pot improviza nici macar pe o tema simpla, indiferent de stil. Cei mai multi dintre acestia provin din licee de muzica sau conservatoare din tara, in general au studiat si canta doar muzica clasica. Dezavantajul acestei categorii de persoane, este ca nu va putea canta liber si nu se va putea exprima niciodata ca si muzician. Aceasta categorie, o aseman cu un prezentator de stiri la TV care citeste ore in sir niste stiri dupa un Promter, fara nici o emotie sau o tusa personala.

– ” URECHISTII” – persoane pentru care orice partitura muzicala, lasa unele semne de intrebare, nu au inteles sau nu inteleg complet scrierea muzicala clasica, nu o considera importanta si se bazeaza asa cum spune si denumirea „pe ureche” sau simtul ritmic. Aceasta categorie este compusa din practicantii la nivel amator de muzica, care canta doar din talent si vocatie la un instrument.  Principalul dezavantaj pentru aceasta categorie este acela ca nu vor putea canta in cadrul unei formatii sau orchestre in care totul este scris pe partitura, nu vor putea tine minte absolut toate interventiile si partile si in mod logic se vor simti complexati de notisti sau „executanti”.

– ” MUZICIANUL COMPLET” – este acea persoana care poate citi note si improviza in orice maniera solistica, armonica, indiferent de stil si repertoriu. Am stat pe scena cu aceasta categorie de muzicieni. Desi sunt profesionisti prin vocatie si ocupatie, au o mare lejeritate in executie, sunt foarte dezinvolti pe scena, este o reala placere sa canti cu cineva care poate canta liber orice repertoriu dar poate improviza la modul senzational pe intrumentul lui.  Pot canta de la muzica populara pana la jazz cu aceeasi lejeritate, pastrand insa intotdeauna maniera improvizatorica a stilului, expresivitatea si calitatea intrinseca in cadrul actului muzical.  

DIN TOATE CELE 3 CATEGORII, AM PREFERAT SI VOI PREFERA MEREU UN MUZICIAN CARE CITESTE LA PRIMA VEDERE SI POATE SA SCRIE ORICE PARTITURA INDIFERENT DE DIFICULTATE SAU STIL, INTELEGE PERFECT CEEA CE CANTA, POATE IMPROVIZA IN ORICE MOMENT IN ORICE MANIERA SI STIL MUZICAL FARA A DA GRES.

Iata cateva sfaturi deprinse pe parcursul timpului pentru cei pasionati de acest fascinant capitol al improvizatiei: 

– Invatati toate notele de pe grif, astfel incat sa puteti intelege in orice moment ce note cantati. 

– Descompuneti si analizati armonic acordurile impreuna cu rezolvarile lor,  in cat mai multe rasturnari si pozitii, pattern-uri de game si si arpegii, incercati intelegerea lor profunda, indiferent de numarul de octave, numarul de note pe o coarda.

– Incercati sa gasiti un mod personal de a imbina toate elementele solistice, cu ajutorul unor backing track-uri sau al unei trupe. 

– Studiati scrierea si citirea notelor muzicale, inclusiv cu ajutorul unor programe informatice specializate. 

– Improvizati in diverse maniere, care corespund unor chitaristi preferati, sau stiluri cat mai apropiate de gusturile personale. 

– Nu uitati, o lunga si o bogata experienta impreuna cu muzicieni mai buni si mai formati profesional decat voi, va fi intotdeauna un factor de dezvoltare personala, nu o piedica. 

– INCERCATI SA CREATI, NU SA COPIATI CU PRETENTIA DE A FII ORIGINALI. 

– pe planeta exista „clone” pentru fiecare chitarist celebru, de la Al di Meola, pana la Zappa Frank, incearca sa fi creativ si sa combini elemente clasice ale unor chitaristi alaturi de elemente sau pattern-uri personale, definitorii ca stil si gust personal. 

Va urez spor la studiu si drum bun in gasirea adevaratului drum muzical !

– Pentru cuprinsul lectiilor,  mergeti la meniul ACASA.

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica cursurilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Sfaturi pentru studiul individual

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

De-a lungul timpului am urmarit o serie de reportaje cu diferite “legende” ale chitarei moderne, in fiecare din acele interviuri, se punea accent pe studiul individual pe o lunga perioada de timp.

Asa cum afirma prietenul meu, Adrian Ciuplea, un redutabil bassist, violoncelist si om de muzica: “atitudinea fata de studiu, este mai importanta pe termen lung fata de studiul in sine”.

Importanta studiului individual este covarsitoare, indiferent de profesorul indrumator, pentru a avea cele mai bune si rapide rezultate, este nevoie de respectarea unui program sustinut si serios de pregatire individuala. Procentul acoperit de profesor este de maxim 40%, cealalta parte trebuie acoperita de elev, cu perseverenta si seriozitate.

Chitara te va recompesa mereu si dupa o anumita perioada de timp, studiul si cantatul, vor deveni o parte din viata ta. Dupa cum afirma si o legenda moderna a chitarei electrice, Joe Satriani: “ Ma sperie gandul ca un nebun m-ar putea rapii si m-ar  desparti mai mult de o zi de chitara mea…”.

In ceea ce priveste programul de pregatire si materialele de studiu. Pentru elevii care deja sunt pregatiti de mine, aceste amanunte sunt foarte bine stabilite, astfel incat indiferent de stadiul individual si cunostinte musicale, vei putea sa progresezi rapid de la nivel de incepator absolut in scurt timp.

Acestea fiind spuse, voi incerca in ceea ce urmeaza sa dau cateva sfaturi pentru tinerii chitaristi, pentru a evita monotonia, plafonarea individuala si a descoperi cat mai repede tainele chitarei si nu numai.

1. Pozitia instrumentului – este evident faptul ca o pozitie corecta te va avantaja si ca vei putea studia o perioada mare de timp fara nici un fel de problema. Respectati pozitiile indicate de profesor si nu incercati pozitii cool “chitara pe genunchi”, randamentul si calitatea studiului vor avea de suferit in mod cert. Trebuie sa intelegeti ca un chitarist “cool” dintr-o trupa cunoscuta, au o experienta muzicala si chitaristica importante. Pot canta in orice pozitie, stil si modalitate doresc.

 2. Durata studiului individual pentru incepatori va trebui sa fie de minim o ora in fiecare zi. Se poate ajunge la o durata mult mai mare, pentru chitaristii la nivel mediu, sau avansati. Singura problema ar putea interveni din cauza durerilor degetelor si articulatiilor pentru o durata de studiu mai mare de 4-5 ore.

 3. Structurarea duratei de studiu – este importanta o incalzirea prealabila a articulatiilor si degetelor mainilor. Repetati si invatati in mod obligatoriu notele de tot griful pentru intelegerea deplina a instrumentului si a pieselor din repertoriu. Respectati o ordine logica in care sa folositi pattern-urile de moduri, acorduri si arpegii. Nu incepeti niciodata cu piesele cele mai complicate inainte de a fi incalzit articulatiile si degetele mainilor. 

4. Incercati sa aveti aceeasi ordine si structura a studiului, lucrurile simple repetate, vor da in mod sigur rezultate. Este indicat sa nu modificati aceasta ordine si nu incercati sa treceti de la un capitol la altul sau de la o piesa la alta, fara a o intelege si a o putea canta pe cea anterioara. Acesta este si motivul pentru care piesele si programul de pregatire este fix pana la dezvoltarea aptitudinilor chitaristice si muzicale – anumite etape si piese sunt similare pentru elevii incepatori.

 5. Este important sa va fixati niste “tinte de atins”. In mod evident, nu vei putea sa interpretezi dupa cateva luni de la debutul chitaristic, piese complexe. Acesta este motivul pentru care materialele de studiu sunt individualizate si obligatoriu personalizate in functie de fiecare elev in parte.

Sfatul pentru toti elevii pe care ii pregatesc este asezarea pieselor si a tuturor informatiilor in ordine cronologica (de la vechi la nou), astfel incat, toate informatiile dobandite pe parcursul pregatirii vor avea o logica.

6. Incercati abordarea si studiul pieselor si a pattern-urilor de moduri sau arpegii, a exercitiilor de improvizatie impreuna cu un metronom. Chiar daca pare plictisitor si inflexibil, acest aparat te va ajuta sa intelegi mult mai bine unde te aflii ca si chitarist si daca ceea ce canti este sau nu corect ritmic.

 7. Insistati pe citirea notelor si sau a tabulaturilor pentru a putea canta cat mai exact si a intelege deplin o anumita piesa. De asemenea, pentru elevii avansati, incercati sa improvizati liber (respectand sfaturile primite in cadrul lectiilor) pe baza backing track-urilor de pe numeroase site-uri de specialitate. Daca puteti,  incercati sa improvizati sau sa performati alaturi de o trupa de prieteni (pentru cei avansati), este cel mai indicat acest lucru.

Va reamintesc faptul ca nimeni nu s-a nascut invatat, insa prin dezvoltarea aptitudinilor muzicale si chitaristice, un talent va putea sa fie slefuit pana la perfectiune. Doar un talent “nelucrat” insa, nu va putea ajunge nicaieri si va fi depasit in performante de o persoana ambitioasa si perseverenta.

Muzica si chitara fiind prin excelenta domenii vocationale, dintre toti cei au incercat sa cante in mod serios pe acest instrument, mai putini din ei vor si ajunge la nivelul dorit, acela de expert instrumentist sau profesionist pe o scena.

Un scurt exemplu pentru un program zilnic de studiu invididual (90 de minute, nivel intermediar):

– 10 minute incalzire mana stanga si dreapta.

– 15 minute compunere si analiza acorduri complexe si diferite rasturnari.

– 15 minute exercitii de arpegiere (hammer-on, pull-off, sweep picking, alternate, economy picking etc.).

– 30 minute citire partitura, interpretare 1 la 1 cu piesa din programul de pregatire.

– 15 minute free-jamm si exercitii de improvizatie pe diferite teme.

– 5 minute stergerea corzilor, a chitarei si aplicarea solutiilor pentru intretinerea chitarei.

Sper ca sfaturile mele sa fie motivante pentru cei ce vor sa studieze chitara sau orice alt instrument muzical.

Astept comentariile si parerile voastre.

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Despre corzile de chitara – specificatii, dimensiuni, preferinte personale.

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

In cele ce urmeaza o sa tratez o problema indelung discutata si comentata atat de elevii mei cat si de toti chitaristii, de la cei incepatori pana la cei avansati.

 

 

 

 

Imi amintesc acum peste 22 de ani in Constanta, nu se gaseau decat corzi de chitara acustica sau electrica de productie autohtona. Stim cu totii cat de repede se rupeau corzile E subtiri, cat de repede se distrugea matisarea corzii G la cele pentru chitare acustice, cat de putin durau ca sunet si performanta.

Spre norocul lor, tinerii chitaristi nu mai trebuie sa treaca peste aceste incercari, acum marcile de corzi care se gasesc pe piata sunt foarte multe.

 Varietatea si numarul mare al acestora te poate face ca incepator sa nu stii ce sa alegi sau care marca sau specificatie este mai potrivita pentru tine.

De curand l-am urmarit intr-un interviu pe legenda chitarei electrice, Steve Vai. Punea foarte mare accent pe ideea ca “tonul il fac degetele”, unghiul de atac al penei si forta de apasare asupra corzilor. Dupa acest interviu, am realizat importanta subiectului legat de corzi, acestea fiind interfata dintre fantezia chitaristului si sunetul chitarei.

Va prezint mai jos, un tabel cu dimensiunile pentru chitara electrica (partea gri mai inchisa apartine corzilor matisate, cele gri deschis sunt nematisate) si anume:

• Dimensiunile 8-38 si 8.5 -39 sunt folosite numai de chitaristi care trateaza solistic instrumentul.

Personal consider aceste corzi ca nepotivite, E subtire are tendinta sa se rupa foarte usor la folosirea tehnicilor de bend. De asemenea, corzile nu au destula forta si sustain pentru pasaje de armonie si suna foarte “subtire “ si slab.

• Dimensiunea 9-42 o folosesc si eu la chitarele dotate cu system Floyd Rose datorita usurintei de utilizare pentru toate genurile musicale, sunetului echilibrat (solistic si armonic), usurintei folosirii tehnicii de bend, senzatiei de control total al instrumentului si procentului infim de corzi E subtire rupte chiar si printr-o abuzare a sistemului Floyd Rose sau benduri de peste un ton jumatate pe toate corzile. 

• Dimensiunile 9-46 si 10-46 sunt folosite de mine la chitarele cu bridge fix sau cele cu bridge Wilkinson. Acestea in afara de avantajele mentionate pentru corzile de 9-42, au avantajul ca E gros poate fi oricand coborat la D sau chiar C rezultand un acordaj care poate sa fie folosit atat pentru partea de armonie cat si pentru interpretarea sau compunerea unor piese in acordaj deschis ( pentru chitara slide). In afara de aceste avantaje, dimensiunea de 10 pentru E subtire reduce la zero numarul de corzi E rupte dar ingreuneaza considerabil tehnica de bend.

• Restul dimensiunilor mai groase de 10-46 sunt folosite aproape exclusiv de chitaristi de ritm, mai rar de chitaristi de jazz datorita sustainului bun si controlului oferit.  In afara de acesti chitaristi orice dimensiune de corzi mai groase de 10-46 se pot folosi intr-un “drop- tunning” pentru genuri mai agresive din aria rock.

Pentru chitara acustica (partea gri mai inchisa apartine corzilor matisate, cele gri deschis sunt nematisate), tabelul dimensiunilor este urmatorul:

• Datorita inclinatiei solistice a repertoriului meu, folosesc exclusiv pentru chitara acustica sau electro- acustica dimensiunea de 10-47 (50) , datorita usurintei in utilizare, sustainului bun si apropierii dintre dimensiunea folosita pe chitara acustica sau electro-acustica si electrica.

• Restul de dimensiuni sunt folosite de chitaristi cu valente mai mult armonice sau ritmice foarte putin de cei solisti.

Materiale si marci preferate de mine*:

• Pentru chitarele electrice cu sistem Floyd Rose: GHS, D’Addario, DR Strings, Ernie Ball.

             dimensiunea – ( 9-42), in compozitia:  Nickel plated steel;

• Pentru chitarele electrice cu bridge fix, sistem tremolo Wilkinson: Rotosound, DR Strings, Ernie Ball. 

             dimensiuni – (9-46; sau 10-46) in compozitia Nickel plated steel;

• Pentru chitarele acustice si electro-acustice: Rotosound, DR Strings, Ernie Ball.

dimensiunea – (10-47 sau 50) numai in compozitia Bronze, True Bronze sau specificatii similare.

Concluzia mea este urmatoarea: pentru formarea unor gusturi personale in legatura cu tonul, rezistenta la tensiune, usurinta in executie si rezistenta la coroziune, fiecare chitarist trebuie sa incerce diverse materiale si marci de corzi diferite.

*Nu sunt endorser pentru nici una din firmele de mai sus, marcile sunt prezente in toate magazinele de muzica din tara cat si pe magazinele online.

 

 

 

 

 

-Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Durerea degetelor si articulatiilor la incepatori – sfaturi pentru atenuare

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Acest articol a fost scris la ideea mai multor elevi ai mei, pentru a sintetiza aceaste probleme si a gasi cele mai adecvate metode pentru inalturarea lor.

Una din cele mai importante probleme ale incepatorilor este  durerea in varful  degetelor si exfolierea unor straturi superficiale de piele. Fiecare din instrumente are un specific al ei. Precum violonistii au acel semn distinctive pe gat din cauza instrumentului, “boala degetelor chitaristului” va fi resimtita de fiecare tanar aspirant la acest instrument.

Rasfoind unele pagini pe internet, am fost mirat de multitudinea de sfaturi gresite si “idei” care ar putea ajuta un chitarist la inceput de drum.

Daca la mana dreapta este recomandat la inceput de drum sa folositi o pana, la mana stanga lucrurile sunt total diferite.

La chitara bass aceeasi problema va aparea atat la mana stanga cat si la mana dreapta la inceputul studierii tehnicii slap si nu numai.

Pentru ca durerea resimtita sa fie cat mai redusa si obisnuirea degetelor mainii stangi fata de corzi sa se faca rapid, iata CATEVA SFATURI:

– nu apasati niciodata pe corzi mai mult decat este necesar (am intalnit elevi care apasau in exces pe corzi provocand un vibrato prin apasare, acordul sau nota va suna fals, aceasta tehnica este total gresita si va duce in mod direct la dureri ale degetelor in mod inutil)

– studiati toate exercitiile cu o apasare minima dar eficienta (pentru a putea studia si performa pe o scena mai multe ore, este nevoie de o tehnica exacta si corecta a mainilor si degetelor, in lipsa acestora, anduranta degetelor si a mainilor va fi redusa, se va instala oboseala prematura degetelor si articulatiilor, chiar daca acasa sau la repetitie suntem pregatiti, pe scena randamentul chitaristului va fi redus drastic)

–  respectati indicatiile referitoare la durata maxima de studiu ( daca acoperiti durata medie de studiu nu este necesar sa dublati sau triplati aceasta durata, rezultatele se vor obtine in timp si nu veti putea obtine rezultatele dorite prin studiul indelungat al acelorasi exercitii)

–  cand a aparut o senzatie de disconfort, faceti o pauza, astfel incat aceasta sa dispara ( nu exista nici un remediu pentru atenuarea senzatiei de disconfort decat inlaturarea cauzei care a provocat-o);

–  in momentul in care au aparut umflaturi dureroase pe varful degetului, faceti o pauza pana cand acestea dispar, cantatul la chitara trebuie sa fie o activitate placuta nu o experienta neplacuta si dureroasa.

–  folositi crema de maini pentru o hidratare eficienta a pielii ( o piele uscata se va crapa mai usor si va deveni dureroasa mai repede decat cea hidratata);

–  nu bandajati partea dureroasa, nu aplicati unguente cu antibiotic sau solutii chimice pe acel loc ( am intalnit situatii in care unii elevi incepatori si-au aplicat pe degete diferite solutii chimice in ideea de a intari varful degetului, rezultatul fiind in mod logic un esec)

– nu uitati de unghiul corect de apasare al degetelor si folositi  doar pozitiile degetelor recomandate ( daca nu sunt respectate aceste detalii, veti deprinde in mod incorect toate tehnicile si va veti crea piedici in a canta eficient pe instrument)

– lungimea unghiilor mainii stangi trebuie sa fie nimima astfel incat sa puteti apasa in mod corect pe corzi fara nici un efort.

– reduceti tensiunea din articulatii si muschi la minim si cautati o pozitie relaxata, comoda dar eficienta in care sa puteti studia si canta ( daca instrumentul va fi cantat “ pe genunchi model Slash” sau “la piept” ca si John Petrucci, nu uitati ca fiecare chitarist trebuie sa studieze si sa isi gaseasca o pozitie comoda de executie, fie ca este solist sau chitarist ritmic, problema aceasta este de fond nu numai de forma). O pozitia incomoda sau nefireasca de executie va inrautati performantele oricarui chitarist.

– Nu uitati ca nici un chitarist celebru nu trebuie luat ca model daca pozitia folosita de el nu va avantajeaza ( “vreau sa cant ca si Slash cu instrumentul “ la genunchi” dar nu pot sa cant nici un pasaj in aceasta pozitie). Pentru mine pozitia instrumentului pe corp, tehnica mainilor pe chitara sunt o reala“carte de vizita”. In functie de unele amanunte, imi pot da seama la ce nivel este orice chitarist si ce are de studiu pentru viitor.

– exersati forta de apasare in degete, articulatii si muschi cu ajutorul unor dispozitive cum ar fi GRIP MASTER HAND EXERCISER ( cu ajutorul lui veti intelege mai bine unghiul de apasare si pozitiile corecte asupra instrumentului).

– reglati instrumentele cu o actiune (distanta dintre corzi si grif) minima si comoda. In loc sa va adaptati la un instrument de calitate slaba si cu actiune mare, incomoda, cautati sa folositi instrumente cu actiune comoda (un instrument reglat defectuos sau de calitate slaba cu actiune greoaie va va forma o falsa impresie de control cand veti canta pe un instrument mai bun).

– dupa minim 4-5 luni de studiu intens si exersat constant, degetele se vor adapta, pielea se va intari si dupa aceasta etapa nu se vor mai exfolia mici straturi de piele ( daca faceti pauze in studiul instrumentului, durata de adaptare a degetelor se va mari proportional cu durata pauzelor) si vei putea sa consideri ca “botezul” tau ca si chitarist se va fi incheiat.

Spor la studiu fara dureri de degete si articulatii !!!

Astept cu interes parerile voastre. 

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Dificultati in a invata chitara singur si depasirea acestora

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Depasirea tentatiei de a invata un instrument singur este foarte mare la inceput de drum, dar pe cat de mare este tentatia, pe atat de greu vei obtine niste rezultate individuale multumitoare, comparativ cu elevi care studieaza constant impreuna cu un profesor.

Desi comparativ cu perioada in care am inceput eu studiul chitarei in urma cu peste 20 de ani, suntem invadati de foarte multe informatii referitoare la chitara, muzica, materiale de studiu, in mod paradoxal este mai greu sa faci „primii pasi” singur.

Va voi prezenta in ceea ce urmeaza principalele probleme in invatarea chitarei si a bass-ului de unul singur sau impreuna cu un coleg de scoala, in gasca de prieteni etc.

Problemele principale ar fi :

–  timpul foarte lung necesar studiului si depasirea greoaie a nivelelor de pregatire ( de cel putin 5 sau 6 ori mai lent comparativ cu studiul impreuna cu un profesor);

– dificultatea in alegerea materialelor de pregatire ( desi exista cantitati enorme de informatie va fi foarte dificil sa alegi o metoda de studiu preferata si potrivita pentru tine, la inceput vei cauta manuale nepotrivite ca si stil si nivel);

– lipsa unui program eficient de pregatire ( daca intr-o zi studiezi 3 ore si in acea saptamana nu mai continui, vei pierde mai mult decat daca in acea saptamana vei studia zilnic si eficient chiar si o singura ora);

– greutatea in evaluarea individuala ( fiecare chitarist doreste sa sara peste etape si sa devina un titan al instrumentului peste noapte, chiar daca are instrumentul de cateva luni, astfel ca ceea ce nu cunosti deloc nu va fi niciodata egal cu ceva ce trebuie sa cunosti foarte bine pentru ca in orice situatie sa fii sigur pe tine si cunostintele tale);

– intrebarile referitoare la teoria muzicala sau elemente esentiale in studiul chitarei in situatia studiului individual, vor aparea mereu dar niciodata data nu vor primi un raspuns concludent si elocvent ( necunoasterea notelor pe grif, necunoasterea unor elemente importante de teorie muzicale, aplicarea teoriei ” stii sa canti dar nu stii ceea ce canti” );

–  lipsa motivatiei personale ( dupa cateva luni de studiu individual vei fi sigur atras de alte lucruri si probabil vei renunta definitiv la chitara);

–  lipsa rezultatelor palpabile ( invatand cateva acorduri sau piese de la „maestrii virtuali youtube”, vei pierde interesul pentru studiul chitarei );

–  ingerinta permanenta unor factori externi ( programul de scoala, facultate, jocuri pe calculator, alte hobby-uri care micsoreaza timpul petrecut impreuna cu instrumentul);

– sincope daunatoare in studiul chitarei ( poate sa iti placa o piesa, dupa care sa renunti la ea pentru ca nu ai cunostintele necesare);

–  lipsa unor perspective pentru viitor si lipsa increderii in sine ( fara a avea o perspectiva pentru viitor va fi dificil sa continui studiul pe chitara stiind ca aceste cunostinte nu iti vor servi la nimic, de aceea elevii la nivel mediu sunt indrumati spre a canta impreuna cu o trupa pentru o experienta muzicala cat mai complexa si completa);

– dificultatea in a invata lucruri esentiale despre muzica si instrument ( daca vrei sa inveti doar 2-3 piese, nu vei invata sa canti si la chitara sau inveti gresit cateva piese dupa care interesul va scadea si vei abandona studiul probabil definitiv);

– dificultatea in alegerea stilului muzical si modelarea gusturilor chitaristice, probabil la inceput toti chitaristii vor sa studieze si sa cante muzica rock, dar pentru aceasta, trebuie sa fie prezentate si cunoscute alte genuri muzicale cum sunt R’NB-ul, muzica stil Beat din anii ’60 etc.

– imposibilitatea alegerii unor instrumente, pedale, amplificatoare potrivite si altele, in functie de gusturile personale (posibilitatile nenumarate de sound si de reglaj, datorita numarului mare al acestora si imposibilitatii probarii oricaror „scule” de pe internet, vor crea permanent un gol de informatie, insa experienta de scena imi permite sa dau sfaturi in functie de preferinte de sound, din instrumentele folosite de mine in trecut sau prezent).

– chiar daca un prieten sau un chitarist mai bun decat tine ar vrea sa te invete, nu va avea o metoda pentru tine,  nu va avea experienta necesara si rezultatele acestei „sesiuni” de pregatire vor fi aproape nule in loc de motivatie personala vor da nastere unor posibile complexe de inferioritate.

– pentru a putea canta si improviza liber, este nevoie de un program de pregatire mai important decat 3 lectii de pe youtube  sau cateva acorduri aratate de un alt prieten chitarist aflat in acelesi stadiu.

– alte argumente impotriva studiului cu materiale de pe internet sau de pe youtube, puteti citi la acest link, in continuarea acestui articol.

– poti incepe si singur sa studiezi instrumentul la un mod eficient, insa numai dupa ce ai depasit stadiul de avansat de pregatire de cunostinte, in nici un caz cand esti la nivel de incepator.

Toate argumentele impotriva invatatului instrumentului singur vor fi combatute punct cu punct, impreuna cu o persoana calificata cu experienta in domeniu.  

– Pentru informatii legate de continut, durata, tematica lectiilor, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife sau alte intrebari, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Executarea corecta a tehnicii de barré si semi barré

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

O problema a  majoritatii chitaristilor incepatori o reprezinta executarea corecta a tehnicii de barré.

Acordurile cu barré si semi barré sunt acelea la care se foloseste unul din degete pentru a putea imparti griful si a canta acorduri in pozitii si rasturnari diferite fata de cele ale acordurilor in prima pozitie. 

Barré-ul denumeste mentinerea unui singur deget pe toate corzile chitarei, in cadrul aceleiasi taste, acesta este executat de obicei cu degetul 1.

Semi barré-ul  se defineste ca fiind acea tehnica de apasare a unui deget ( in general 3 sau 4) pe 2, 3  sau 4 note simultan.

Acordurile cu barré,  maresc posibilitatile armonice si de expresie ale chitarei, usureaza memorarea acordurilor existand posibilitatea de a invata un pattern de acord ( de exemplu F 13 are aceeasi forma si digitatie ca si F#13,   G 13  si asa mai departe) doar mutand aceeasi formula dintr-o pozitie in alta, pastrandu-se insa rasturnarea ( daca F 13 este in a 3-a rasturnare, mutand formula cu un semiton mai sus la F#13 aceasta va ramane neschimbata).

Iata un exercitiu destinat incepatorilor:

1. Canta pentru inceput doar 2 note in aceeasi pozitie cu degetul 1 pornind de la coarda E subtire ( in pozitia 3 pe grif vei canta notele G si D).

2. Dupa acesta mareste treptat numarul de note la 3, 4, 5 si 6 ( in pozitia 3 pe grif vei canta notele G, D, Bb/A #, F, C, G).

3. Repeta exercitiul cu degetele 2, 3 si 4 pentru a invata dozarea corecta a fortei de apasare asupra corzilor.

4. Canta fiecare nota separat pentru a identifica pozitia incorecta si nota „problema”.

5. Acest exercitiu se poate canta in orice pozitie a grifului, tehnica fiind identica.

Cateva sfaturi importante pentru a putea canta corect exercitiul de mai sus:

1. Daca una sau mai multe note din barré va suna defectuos sau mutat, reluati exercitiul cu notele ” problema”.

2. Degetul de sprijin din spatele grifului si degetul 1 vor avea intotdeauna o pozitie asemanatoare cu litera „U” situate spre marginea din dreapta a tastei.

3. Evita folosirea degetului de sprijin si a degetului 1 in forma literei „X”. Forta degetelor se va disipa in exterior si executia se va ingreuna.

4.  Presiunea exercitata asupra grifului pentru formarea barré-ului va ramane mereu constanta  pe toata durata exercitiului pentru cele mai bune rezultate.

In cele de mai jos voi exemplifica greseli frecvent intalnite la elevii incepatori:

Pozitia degetului 1 in forma de „paranteza” sau „C” inversat pentru a forma acordul F major este incorecta deoarece nu este asezat paralel cu tasta 1 si este apasat pe marginea din exterior. Aceasta executie este gresita si nu poate fi folosita pe parcursul unei perioade de studiu mai mare din cauza durerii pe care o provoaca degetului 1 si articulatiei mainii stangi.

Pozitia degetului de sprijin inspre stanga formeaza cu degetul 1 al mainii stangi litera „X”. Forta de apasare a degetelor care formeaza barre-ul va fi disipata in exterior, respectiv interior si va duce la o fortare mai mare decat este necesara a degetelor si a articulatiilor, nefiind astfel niciodata un exemplu de urmat. Aceasta greseala este des intalnita la elevii incepatori care nu au deprins tehnicile corecte ale degetelor.

Asa cum este si subliniat cu verde pe aceasta fotografie pentru a scoate mai bine in evidenta pozitia incorecta a degetului 1, aceasta tehnica este total gresita si nu poate sa fie folosita mai mult de 3-4 acorduri, durerea situata in degetul 1 si articulatia mainii stangi vor deveni insuportabile dupa cateva minute.

Aceasta pozitie este incorecta deoarece forteaza prea mult degetul de sprijin, baza literei „U” nu este situata in partea de sus a fata de notele de pe grif ci in spatele acestuia, coarda va „taia” degetul 1 si va provoca o senzatie de disconfort dupa cateva acorduri.

Barre-ul este incorect deoarece degetul de 1 nu este tinut intr-o pozitie paralela cu tasta respectiva, „barre-ul nu va suna”, corzile D, G, B, E vor produce un sunet fals, necorespunzator in cea mai fericita situatie.

Numarul de exemple poate continua. INTOTDEAUNA O POZITIE CORECTA NU VA DA O SENZATIE DE DISCONFORT ATAT IN DEGETELE DE FORMARE CAT SI IN DEGETUL DE SPRIJIN SI VA PERMITE O EXECUTIE RELAXATA A MAINII STANGI.

Iata acum un barre tinut corect, nu va creea nici un disconfort, putand fi folosit pe o durata mare de timp, atat pentru studiu cat si pentru scena. A se observa degetul de sprijin si degetul 1 paralel cu tastele, forma literei „U” formata intre aceste 2 degete cu baza inspre coarda E subtire, pozitia dreapta a degetului 1 asezat in prelungirea tastei instrumentului. 

– Pentru informatii legate de continut, accesati  DETALII LECTII.

– Pentru alte detalii, referitor la tarife, vizitati PAGINA DE CONTACT.

Sfaturi alegere chitara pentru incepatori

NOTA: CONTINUTUL ACESTUI BLOG ESTE PROTEJAT DE LEGEA PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILE CONEXE NR. 8/1996 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE. ORICE FOLOSIRE SAU COPIERE ABUZIVA A MATERIALELOR ESTE STRICT INTERZISA. AVETI NEVOIE DE ACORDUL EXPRES DIN PARTEA AUTORULUI. 

Scriu acest articol datorita nevoii crescande a cererilor pentru pregatire pe chitara indiferent de varsta elevului.

Primul criteriu care trebuie luat in calcul este varsta elevului.

Pentru elevi pana la varsta de 8-10 ani, modelele de chitara ( acustica sau electrica) sunt in varianta 3/4.

Dupa varsta de 10-11 ani se poate cumpara o chitara in forma normala de adult 4/4.

In legatura cu studiul chitarei acustice sau clasice:

Este recomandat sa se inceapa cu studiul chitarei acustice, cea electrica necesita o pregatire initiala temeinica (pregatirea pentru formarea barre-ului, invatarea notelor pe grif,  invatarea acordurilor uzuale, invatarea unei pozitii corecte a mainilor si degetelor, pozitia corecta a penei  si a multor alte amanunte).

Totusi exista posibilitatea inceperii studiului pe chitara electrica daca se doreste acest lucru, exercitiile pentru incepatori si toate tehnicile pentru invatarea instrumentului sunt asemanatoare.

Nu pot sa recomand o anumita marca, alegerea chitarei tine cont de mai multe lucruri ( pret, performante, preferinte de design).

Totusi este recomandata cumpararea unor marci cunoscute de chitare, la cele no name, componentele, lemnul si calitatea de fabricatie sunt indoielnice, durata de viata pentru aceste produse este direct proportionala cu pretul platit.

Cel mai bine, cumparati o chitara care sa poate fi probata si verificata de un chitarist cu experienta sau de o persoana calificata.

Criteriul cel mai important in alegerea unei chitare este, dupa mine, un sunet cat mai bun, cald  si profund, distanta cat mai mica a corzilor de grif  (in cazul celor clasice sau acustice, aceasta distanta se poate regla ulterior in anumite limite insa), de asemenea verificarea chitarei in pozitia a 12 – a pe flageolet si pe nota pe fiecare coarda in parte, sa fie identice sau cat mai aproape posibil, sa nu falseze, sa nu bazaie sau zbarnaie.

Un alt amanunt este legat de stabilitatea acordajului, cu cat este mai instabil, calitatea instrumentului este mai slaba.

In cazul chitarelor electrice,  lucrurile sunt putin mai diferite si anume:

In functie de stilul, formatia sau chitaristul preferate, exista nenumarate modele situate in toate intervalele de pret.

La fel ca in cazul celor acustice, se recomanda cumpararea unor marci cunoscute, la cele no name, componentele sunt de proasta calitate si durata lor de viata este direct proportionala cu pretul platit.

Ca si in cazul celor acustice, este nevoie de sfatul unui chitarist cu experienta, pentru a putea deosebi un instrument bun de unul mediocru.

In afara insa de chitara electrica, aveti nevoie de mai multe componente pentru a putea canta ( amplificare, procesoare sau pedale de efect, cabluri si multe altele).

Puteti sa apelati la magazinul MC MUSIC din Constanta pentru cele mai bune sfaturi si solutii profesionale.

Lectii de chitara acustica, electrica si bass (niveluri incepator-mediu-profesionist)

Lectii de chitara acustica, electrica, bass in Constanta pentru nivelurile incepator/ mediu/ .

Stiluri : clasic, folk, pop, rock, jazz, funk, R’N’B.

Lectiile cuprind :
– familiarizare cu instrumentul, metode de invatare rapida a pieselor pentru incepatori, exercitii pentru formarea barre-ului, folosirea capodastrului, exercitii si tehnici de invatare a notelor pe grif etc.

– elemente de teorie muzicala ( citire la prima vedere si scriere partituri, dicteu, solfegiu), notiuni de armonie si orchestratie, tehnici de improvizatie pentru diverse genuri muzicale ( pop/ rock/ jazz/ R’N’B etc.)

– modalitati de formare, diverse pattern-uri, memorare si recunoastere: moduri, acorduri, arpegii, alternate/ economy/ sweep/ hibrid picking, string skipping, fingerstyle, tapping, hammer-on/pull-off, slide-bar, open tuning, diverse modalitati de incalzire, indrumare pentru activitate muzicala, pregatire/ setare/ intretinere chitara sau bass, schimbare corzi diferite sisteme Floyd Rose.

– piese reprezentantive si tehnica marilor chitaristi : Al Di Meola, Carlos Santana, Eddie Van Halen, Eric Johnson, Joe Satriani, John Petrucci, Jimmy Hendrix, Jimmy Page, Steve Vai, Steve Morse, Steve Lukather, Stevie Ray Vaughan, Yngwie Malmsteen, si altii.
– fiecare elev are o abordare diferita, in functie de nivelul dorit si performantele individuale.
– manualele si metodele de pregatire sunt bine structurate fiind diferite si individualizate in functie de stilul dorit , de chitaristul sau trupa preferate.
– manualele si metodele folosite sunt la nivel european, sunt predate in scoli de muzica reputate si conservatoare din toata lumea.
– la cerere, se poate face o setare de sunet pentru live in functie de stil si instrumente elevului ( pedal-board, procesoare, amplificatoare) pentru obtinerea unui sound specific sau original.
– de asemenea, la cererea elevului se pot preda tehnici speciale de chitara, piese ale unor trupe preferate sau a unor chitaristi preferati

Activitatea artistica, experienta, trupe si muzicieni.

O scurta prezentare a activitatii mele artistice pana in prezent:

– Am inceput studiul pianului in particular la varsta de 8 ani cu profesorii : Nitu Lucian si Mihaela Gogoasa, amandoi in cadrul Liceului de Muzica din Constanta.

– De la varsta de 12 ani am descoperit chitara acustica dupa un concert auzit la Radio Sky ( „Friday Night in San Francisco” – Al di Meola, John Mc Laughlin, Paco de Lucia), primul profesor a fost fratele meu Ciprian, care mi-a aratat elementele de baza in studiul chitarei acustice.

– Studiez chitara de peste 20 ani si am fost elevul chitaristilor : Eugen Mihaescu ( Krypton),  Nicu Patoi ( Platonic Band, Stefan Banica Jr.)

– Am activat in peste 20 de trupe si diverse formule alaturi de muzicieni profesionisti.

– In afara de cursurile si lectiile pe care le-am luat, mi-am dezvoltat tehnica si cunostintele muzicale fiind autodidact.

– Am absolvit la 14 ani Scoala de Chitara a regretatului profesor Cojocaru in cadrul Clubului S.N.C. Constanta.

– Am continuat activitatea muzicala in timpul liceului in trupele Syrinx si  Athor (alaturi de Bogdan Costea actual la Magica).

– In cadrul Liceului de Muzica din Constanta am activat  in trupele Ahtum’s Jazz ( am fost invitati la un festival in Polonia) si Funky Jazz  alaturi de Sebastian Burneci ( Loredana, Sfefan Banica Jr., B.I.M.S. etc.), Ionut Micu ( Talisman, Tandarica, Krypton etc.), Florin Romascu (Sistem), Adi Ciuplea ( Vita de Vie).

– Sound And Vision  alaturi de Cristi Broasca ( Old Number 7) , Dorian Pirvu( G.K GROUP), Leonard  Serban( tobosar profesionist pe vase de croaziera).

– Urmatoarea trupa in care am cantat este Wolfram alaturi de Adi Ciuplea si de Simion Crudu.

– Zero Grade alaturi de Ionut Papu( Trupa Zero, Happy Hour, Catalin Maruta) , Catalin (Supermassive) si Mihai Ursu ( Stu).

– Blues Project alaturi de Roxana Stroe ( Foxy Lady), Corneliu Stroe si de Mihai Ursu( Stu)

– C.N.M. Project alaturi de Narcis Chiamil si Mihai Ursu.

– Pe parcursul a 4 ani de zile am fost angajat ca muzician pe vase de croaziera in diverse formule si repertorii ( solist vocal in show sau chitarist/vocal in trio).

– Am activat  in trupa STINGRAY alaturi de Adrian Mateescu( Fortuneteller) si Narcis Chiamil ( Laurentiu Duta Band).

– In prezent colaborez cu Black Sea Orchestra, sunt chitarist/solist vocal in trupa SHAKEDOWN din Constanta.